nimicuri

I know what you did last night

ceea ce e de bine. inseamna ca nu-s amnezica. dupa o zi stresanta la birou si nu numai, am simtit, pe langa raceala care ma enerveaza de 2 zile, ca am nevoie sa ma relaxez. si ce alta metoda mai buna decat sa stau cu madaloasa la taclale? mai ales ca stiam ca a avut si ea parte de cateva evenimente neplacute in cursul saptamanii. de exemplu, a ramas doua zile la rand fara curent electric. cei de la Electrica au decis sa o pedepseasca pentru neplata la timp a facturilor.

in prima faza am reactionat cum s-ar astepta toata lumea: am sustinut-o moral pe madaloasa. ni s-a intamplat tuturor sa trecem printr-o pana de curent si stim ca nu e deloc placut. aseara insa a devenit brusc o chestie foarte comica. atat de comica, incat i-am propus madaloasei o sezatoare la ea acasa pe intuneric. pe drum spre casa ne-am dat seama ca s-ar putea totusi ca cei de la Electrica sa-i fi dat totusi drumul la curent.

dupa o scurta incursiune prin magazin dupa crantzanele (care au mers foarte bine cu vinul fiert), am ajuns acasa. am verificat lumina. mergea. the hell with it! ne promisesem o seara la lumina lumanarilor. si asa am facut. dupa ce ne-am impiedicat bine de diverse lucruri prin casa, am descoperit lumanarile. le-am aprins pe toate, am pus vinul la fiert, am scos crantzanelele, am curatat ananasul si ne-am asezat la povesti.

de mare angajament a fost faptul urmator. ne-a fost pofta amandurora de chipsuri cu sare, asa ca pe lista noastra de crantzenele s-a aflat si o punga de Lays. din pacate doar acasa ne-am dat seama ca era vorba despre Lays cu 0% sare. din motive de comoditate, nu ne-am intors la magazin, ci am pus sare peste chipsurile fara gust si le-am vanturat. la terminarea procesului de vanturare, am realizat urmatorul fapt: cantitatea de sare turnata fusese cam mare. am decis revanturarea chipsurilor intr-o alta punga pentru a inlatura surplusul de sare. nici dupa a doua incercare nu am reusit sa obtinem gustul original al unor chipsuri normale, insa… cui ii mai pasa? esential era faptul ca ne simteam bine si mai aveam si un alt motiv de a rade.

ti-a promis ca ajunge pe blog. eu cred ca o sa fie utila informatia tuturor devoratorilor de chipsuri.

hai te-am pupat! btw, astept si din partea ta un post. cam pe cand prevezi marele eveniment?