nimicuri

amintiri…

azi a fost zi de stat in pat si de adus aminte. scuze celor care au incercat sa ia legatura cu mine si nu
au reusit. am avut pur si simplu nevoie de o zi pentru mine. o zi in care sa-mi aduc aminte de oameni, de lucruri, de intamplari fericite si nefericite din viata mea si asta in urma unui articol citit la Oaki. m-a facut sa-mi aduc aminte de oameni si momente (placute si mai putin placute) din viata.

mi-am amintit de copilarie, de singura vacanta la bunicii din Dobrogea pe care mi-o amintesc (din cele doua): de aventurile cu cainele vecinului caruia ii duceam mancare pe care o furam si o ascundeam de parinti impreuna cu sis, de aventurile cu carutul de butelie (sis, i could have killed me that time!); de magarul de pe deal caruia ii curatam ranile si in minutul 2 se tavalea din nou prin praf; de broscutele din garla pe care am vrut sa le aducem acasa (din nefericire au murit inchise in cutiutele de bomboane).

mi-am adus aminte de lungile vacante de vara petrecute cu sis si cu var-mea la prins de gaze sau la jocul de-a ferma de animale. imi aduc aminte si imi vine sa rad si acum de “experienta” cu piciorul de greiere: eu cu piciorusul in mana, sis cocotata pe birou si strigand in gura mare ca ii e frica! ))

mi-am adus aminte de momente petrecute cu tata: partidele de cumparaturi in compania lui, meciurile de fotbal, pregatitul mesei de duminica. imi aduc aminte cum ma trezea dimineata in timpul bacalaureatului si ma astepta cu masa pregatita si cafeaua facuta. imi aduc si acum aminte cum imi ura bafta inainte de fiecare examen. imi aduc aminte cat de bucuros a fost cand am intrat la facultate. au ramas doar amintirile…

mi-am adus aminte de vacanta de anul trecut la mare, la Vadu si la Vama Veche, unde am fost impreuna cu sis si Ares si Thor (o sa ii vedeti si pe ei later on). bineinteles ca mi-am adus aminte si de arsurile solare pe care le-am suferit anul trecut.. ) erau imposibil de uitat!

mi-am amintit de momentul in care a intrat botosenia pe usa biroului, anu’ trecut pe 7 septembrie as a gift for my b-day. the best gift ever!!!

mi-am amintit de intalnirea de 10 ani cu colegii de clasa din scoala generala. mi-am revazut colegi pe care nu-i mai vazusem poate si de 10 ani. am savurat impreuna amintiri si am petrecut momente intr-adevar placute.

mi-am amintit de ziua plecarii la Iasi si de cele 3 luni petrecute acolo. am fost fericita. desi nu s-a intamplat nimic spectaculos, a fost timp petrecut cu cel pe care-l iubeam. se intelege deci ca mai bine decat atat nu se putea. si oricum nimic nu mai conta.

astea sunt doar cateva din amintirile mele, din filmul vietii mele. sunt oameni, lucruri, momente la care ma gandesc cu placere si dupa care tanjesc. stiu insa ca pe unele nu o sa le mai am niciodata. pot doar sa ma bucur de amintirea lor.

am revenit insa incet-incet la prezent. pana la urma prezentul este cel care conteaza cel mai mult. sau viitorul?!